“Așa, și? Pierd un dinte – ce contează?” STUDIU relația dintre sănătatea orală, diabet și funcționalitatea musculară: de ce să ai grijă de dinți

 

“De multe ori pacienții ajung în cabinet în plin proces acut – adică atunci când doare extrem de tare”, ne spune dr. Cristina Munteanu, medic stomatolog. 

“Pe fundalul pandemiei de SARS-COV-2, se observă un declin acut al sănătății orale în rândul populației, la nivel mondial. În 2019, conform Studiului Global Burden of Disease, se estima că bolile orale afectează aproape 3,5 miliarde de oameni din întreaga lume, cariile dentare fiind cea mai frecventă afecțiune. La nivel global, se estimează că două miliarde de oameni suferă de carie a dinților permanenți și 520 de milioane de copii suferă de carie a dinților de lapte. Lipsa prevenției timp de cel puțin 6 luni, acutizează cu până la 30% probleme deja existente, ceea ce ar înseamnă, că, la ora actuală, statisticile lui 2019 pot fi cel puțin cu 30% mărite.” – continuă medicul.  

 

În acest context, Medical News Today publică un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Shimane, din Izumo, Japonia, care relevă riscuri mici, dar semnificativ crescute de diabet și sarcopenie (pierderea mușchilor și slăbiciune datorată îmbătrânirii), în rândul adulților în vârstă și care au deja o sănătate orală foarte fragilă. 

Într-adevăr, cercetări anterioare au arătat cum sănătatea orală precară este un predictor al bolilor cardiovasculare și al mortalității. Însă, studiul japonez sugerează că și dacă ai mai puțini dinți și o capacitate slabă de mestecat tot apare riscul de pierdere a funcționalității mușchilor și se poate dezvolta/accentua diabetul, mai ales la persoanele în vârstă. Îmbunătățirea sănătății orale, inclusiv utilizarea protezelor dentare – care ar putea atenua riscul de a pierde dinții rămași – ar putea ajuta la prevenirea acestor afecțiuni, se mai menționează în studiu. 

„Unul dintre numeroasele efecte negative indirecte ale pandemiei de COVID-19 este că mulți oameni nu au putut meargă la stomatolog pentru îngrijiri de rutină. Deși sănătatea orală ar putea afecta sănătatea generală a unui individ, ea este mereu neglijată în mai marele peisaj al sănătății publice”, ne mai spune dr. Cristina Munteanu, stomatolog.“

“În acest sens, studiul cercetătorilor japonezi are foarte mult sens – poate părea, dacă nu suntem foarte familiari cu domeniul, că e “un alt studiu inutil”, însă țin să corectez această percepție. Legatura dintre paradontoza și bolile cardio-vasculare este deja binecunoscută, legatura dintre carii și risc crescut de infecții, la fel. Cariile ne slăbesc sistemul imunitar, pentru că sunt, ca orice afecțiune, un rău cu care organismul trebuie să lupte. E greu de imaginat, dar, dacă stai cu o carie ani de zile, corpul tău lupta în toți anii aceștia.” – completează medicul. 

 

Ce înseamnă sănătate orală fragilă? Sănătatea orală fragilă se referă la prezența unui număr scăzut de dinți, capacitate redusă de mestecat și dificultăți în a mânca și a înghiți.

În ce a constat studiul? Cercetarea s-a efectuat pe un eșantion de 635 de persoane cu vârsta cuprinsă între 40 și 74 de ani. Pentru a evalua capacitatea de mestecat a participanților (sau „funcția masticatorie”), cercetătorii le-au cerut să mestece cât mai energic un jeleu gumat, timp de 15 secunde, fără a-l înghiți, apoi să scuipe ce a mai rămas. Echipa a numărat apoi numărul de bucăți de jeleu care au rezultat în urma mestecarii. De asemenea, au numărat câți dinți avea fiecare participant, au măsurat circumferința gambei, pentru ambele picioare, precum și masa musculară, și forța cu care putea strânge pumnul –  indicatori necesari în diagnosticarea sarcopeniei (unde e nevoie să se măsoare forța musculară, masă și performanța fizică). 

Datele rezultate au fost corelate cu diagnosticele auto-raportate de diabet, retestate ulterior prin verificarea nivelurilor lor de hemoglobină serice A1C. Rezultatele analizei au fost ajustate în funcție de sexul participanților, vârsta, indicele de masă corporală, statutul de fumător, consumul de alcool și nivelul de activitate fizică.

Cercetătorii au descoperit că dinții lipsa și, implicit, o forță masticatorie slabă, sunt asociate în mod semnificativ cu o capacitate musculară slăbită și o posibilă sarcopenie. Mai puțini dinți și capacitatea slabă de mestecat au fost, de asemenea, asociate semnificativ și cu diabetul. Nu au existat asocieri semnificative statistic cu circumferința gambei sau masa musculară scheletică.

„Descoperirile noastre sugerează că îmbunătățirea sănătății orale, inclusiv menținerea funcției masticatorii și a dinților rămași, pot contribui la prevenirea sarcopeniei și a diabetului zaharat la adulții în vârstă.” – se menționează în același studiu.

Persoanele cu capacitatea redusă de mestecat sau cu mai puțini dinți prezintă un risc crescut de diabet ca urmare a consumului de alimente mai moi, bogate în zahăr și a meselor foarte dese. Ambii factori ar determina o creștere mai mare a nivelului de glucoză din sânge după masă. 

Intervențiile pentru menținerea capacității de mestecat, prin prevenirea pierderii dinților și utilizarea protezelor dentare, ar putea, prin urmare, să reducă probabilitatea apariției acestor afecțiuni.  Autorii citează, de asemenea, dovezi că boala parodontală poate duce la scăderea sensibilității la insulină și la afectarea toleranței la glucoză. Acestia au sfătuit persoanele în vârstă să mănânce mai încet și să se spele pe dinți după masă. Având grijă de sănătatea orală, ei ar contribui la menținerea sănătății lor generale.

“Mă bucur că există studii care subliniază cât de importantă este prevenția – și cât de mare este impactul sănătății orale asupra noastră. E adevărat, pacienții sunt de multe ori mai responsivi la tratamente estetice și nu de puține ori ne abordează cu întrebări precum “albire dinți preț?”, fără însă a lua în considerare că până la albiri e nevoie de o sănătate orală completă – gingii, dinți, limba, periaj de două ori pe zi, consultații de rutină la șase luni și profilaxie.” – completează dr. Munteanu.