Gândirea divergentă și rolul ei în dezvoltarea creativității

Mulți oameni se simt ca și cum nu ar putea fi tipuri de persoane creative. Acest lucru se întamplă pentru că adulții, pe măsură ce experimentează mai multe critici și feedback, devin mai puțin deschiși la gândirea “jucăușă” și creativă. 

 

Din fericire, la fel ca orice abilitate, creativitatea poate fi antrenată. Mai exact, poți practica ceva numit “gândire divergentă” care te va ajuta să gândești mai creativ în viitor.

 

Descoperă în continuare ce este gândirea divergentă și cum te poate ajuta să îți exersezi creativitatea 

Creativitatea se caracterizează prin capacitatea de a genera idei noi. Există două procese mentale care sunt responsabile de generarea de idei, respectiv gândirea divergentă și gândirea convergentă. 

 

Gândirea divergentă poate fi descrisă ca generatoare de idei. Gândirea convergentă apare atunci când oamenii își evaluează ideile pentru a ajunge la concluzii adecvate. 

 

În acest sens, gândirea convergentă “judecă” ideile care apar în timpul gândirii divergente pentru a determina adecvarea acestora la context.

 

De exemplu, un inginer constructor ar putea privi atât tijele de armare beton din oțel, cât și spaghetele și ar putea recunoaște că au unele asemănări: sunt lungi, tubulare și uneori flexibile. 

 

Într-un final, inginerul ar evalua că folosirea spaghetelor în locul tijelor metalice ar fi o decizie proastă și ar respinge ideea ca fiind irealizabilă (gândire convergentă).

 

Dar de ce se întâmplă asta? Pentru că identificarea acestor trăsături comune necesită observarea și prelucrarea informațiilor observate, prin prisma experiențelor de viață acumulate.

 

Mai exact, ca adulți vedem obiectele exact în scopul pentru care au fost create. Însă, copiii pot vedea o cutie de carton, de la ambalajul televizorului, ca fiind o căsuță pentru păpuși.

 

Acest mod creativ de a gândi seamănă foarte mult cu un test formal dezvoltat de psihologul J.P. Guilford. La mijlocul secolului al XX-lea, J.P. Guilford a dezvoltat un test prin care le-a oferit participanților două minute, timp în care să se gândească și să scrie cât mai multe utilizări posibile pentru un obiect comun. 

 

De exemplu, poți încerca să te gândești pur și simplu ce poți să faci cu o agrafă, o cană de cafea sau o lingură.

 

În general, răspunsurile sunt notate în funcție patru categorii: 

 

  • Fluență: cât de multe utilizări găsești, 
  • Originalitate: cât de comune sunt răspunsurile, 
  • Flexibilitate: cât de multe dintre ideile tale sunt unice și câte dintre acestea sunt derivate,
  • Elaborare: cât de detaliate sunt răspunsurile.

 

Însă, dacă ești genul de persoană care nu îți place să te exprimi prin cuvinte, încearcă acest tip de activitate cu prietenii sau cu colegii, într-o pauză. 

 

Sau dacă îți plac activitățile interactive, poți să exersezi creativitatea prin jocuri de societate care te transpun în povești. De asemenea, poți cumpăra ștrasuri en gros și să organizezi un atelier de cusut.

 

În general, cel mai bun mod de a îmbunătăți o abilitate este să o exersezi. De aceea, este important să te asiguri că faci ceva sau înveți ceva nou în fiecare săptămână. 

 

Sursa Foto: Pexels.com